Fiecare oras are in spate o istorie, impresioneaza si lasa urme asupra celor care il viziteaza.
Asa este si Lucerna, un oras/canton in mijlocul Elvetiei. O sa va las sa descoperiti singuri istoria orasului.
Pe cat de multe aspecte placute are acest orasel de munte, pe atat de multe neplacute sunt.
Fiind muntele la o aruncatura de bat (se vede de pe fereastra de la bucatarie 
), ploua foarte des, uneori zile in sir fara sa se opreasca, si atunci iti vine sa … plangi 
(. Drept urmare trebuie sa gasesti activitati pe care sa le desfasori in acest timp, cum ar fi … un Heroes in retea (e singurul joc pe care il stiu, am avut o tentativa de a juca Starcraft, evident am pierdut). Tot in aceeasi categorie, viata in acest oras e foarte scumpa, ah, pentru ca e oras turistic . Preturile sunt cam de 2x mai mari decat in Bucuresti, nu prea e placut. Exista ceva activitati culturale, insa pretul pe care il platesti, te cam demoralizeaza, inclusiv pe ei. Isi permit cam cei care castiga peste medie, ceilalti isi cumpara bautura de la supermarket si o consuma pe marginea drumului sau a lacului, dupa care “par cool”. Cumparaturile se fac in miniatura, toate sunt in cantitati mici (pentru ca sunt scumpe), iar asta este un avantaj pentru industria ambalajelor, dar pe de alta parte asa si-a dezvoltat simturile pentru a recicla ambalajele.
Bun, acum sa enumeram motivele care m-au facut sa scriu despre Lucerna.
Ai un lac imens pe care te poti plimba cateva ore, de jur imprejur muntii se ridica ca un zid, iarba mai verde nu am vazut nicaieri. Poti merge pe iarba fara sa te amendeze autoritatile. Pe lac e paradis pentru lebede si rate (o sumedenie de specii), poti sa faci poze pentru wallpaper, sa joci Sah sau “Tintar” in parc, sa te plimbi prin imprejurimi, sa mananci inghetata sau sa hranesti lebedele si ratele. Chiar daca sunt mai putine randuri la ce e placut, probabil ca ati vazut in poze ca merita sa fie numit oras de poveste.
